vineri, 6 ianuarie 2012

Lauda si palmele

Era o zi de vara, soarele alungase norii. Era cald. Bunicul ma pusese sa alung mustele de pe cal. Adica sa dau din maini. Misiune nu tocmai grea de altfel. M-am inarmat cu crengute de salcie pentru a alunga mustele mai confortabil. Bunicul a oprit caruta sa incarce fanul. Eu cu crengutele dau sa alung mustele, numai ca calul mi-a apucat crengutele si m-a lasat fara frunze. Acum mai aveam doar nuiele. Acum e acum. Fiind nuiele ating calul mai sensibil si e posibil sa plece de pe loc. Si cum o nenorocire nu vine niciodata singura au mai aparut in peisaj muste mai mari si care te pisca rau. Calul sangera la piscatura unei muste. Ce e de facut?!! Nu vad decat o singura solutie, sa i-au calul la palme.
Bunicul m-a laudat ca apar cu harnicie calul de muste. Eu m-am simtit foarte bine si am inceput sa alung mustele si mai repede.
Incep sa i-au calul la palme.
Dupa prima palma data, calul statea nemiscat. Vad eu ca sta nemiscat, dau atacul al muste. Dupa un timp incep sa obosesc. Bunicul vazand ca nu mai dau randament, iar m-a laudat. Eu am prins puteri ai am reluat iar vanatoarea de muste.
Sa lauzi pe cineva pentru calitatile lui nu e un lucru rau, dar sa nu il lauzi doar din snobism.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu